Neîncrederea tinerilor în democrația românească, instituțiile statului și viitorul lor în țară reprezintă un fenomen alarmant, cu potențiale repercusiuni asupra participării electorale și rezultatelor votului. Potrivit unui sondaj IRES realizat în martie, la alegerile europarlamentare din 9 iunie, tinerii români ar vota în proporție de 18% pentru Alianța PSD-PNL, 15% pentru AUR și 14% pentru Alianța Dreapta Unită. La alegerile parlamentare, preferințele sunt similare: AUR (16%), USR (14%) și PNL (14%), în timp ce PSD scade la 12%, iar partidul Dianei Șoșoacă atrage 5% dintre tineri.
Diferențele de gen sunt evidente în preferințele politice. Bărbații tineri sunt mai înclinați să susțină formațiuni radicale: 27% dintre votanții AUR sunt bărbați, comparativ cu 18% femei. La USR, raportul este de 25% bărbați și 14% femei. Partidele tradiționale, precum PNL și PSD, au mai multe susținătoare femei (26% și 21%, respectiv) decât bărbați (15% și 13%).
Un studiu global publicat de cursdeguvernare.ro sugerează că femeile tinere au devenit mai liberale decât bărbații, iar decalajele ideologice de gen se accentuează, influențate de proliferarea smartphone-urilor și a rețelelor sociale. Tinerii bărbați și femeile petrec tot mai mult timp în spații separate, experimentând culturi diferite.
Tendința spre autoritarism este, de asemenea, îngrijorătoare. Aproximativ 75% dintre tineri își doresc lideri puternici care să nu piardă timpul cu alegeri și dezbateri parlamentare. În același timp, există o majoritate pro-atlantistă de peste 70% și o preferință sub 25% pentru partidele radicale (AUR și partidul Dianei Șoșoacă).
Neîncrederea în sistemul politic românesc este reflectată și la nivel european. Un sondaj recent al Eurobarometrului arată că doar 38% dintre tinerii din UE cred că votul este cel mai eficient instrument politic pentru a influența realitatea. Totuși, 64% dintre aceștia declară că vor vota la alegerile din 9 iunie, iar 67% cred că politicile europene au un impact direct asupra vieții lor.
În România, există un optimism sănătos printre tineri. Peste 60% dintre aceștia cred că generația lor va putea schimba lucrurile. Optimiștii mizează pe colaborarea cu generațiile mai în vârstă și implicarea în organizații neguvernamentale, participarea la ședințele deschise ale autorităților locale și raportarea problemelor. Doar 15% se consideră pregătiți să intre într-un partid politic, iar formațiunile politice nu par interesate să-i atragă.
Instituțiile statului și partidele politice acordă puțină importanță tinerilor, ignorându-i deoarece voturile lor sunt considerate prea puține. Proiectele guvernamentale pentru tineri rămân pe hârtie, iar reformele din educație sunt întârziate și demodate. Totuși, schimbările în gândirea tinerilor vor surprinde clasa politică și vor avea efecte majore asupra viitorului. România nu se pregătește suficient pentru această schimbare.
