Sentința „elegantă” în procesul colaborării academicianului Mircea Dumitru cu Securitatea: N-are calitate pentru a fi verificat

Curtea de Apel București a respins vineri, 8 decembrie, ca inadmisibilă, cererea CNSAS de constatare a calității de colaborator al Securității cu privire la academicianul Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române.

Instanța a reținut că Mircea Dumitru nu deține, în prezent, niciuna dintre calitățile pentru care legea impune informarea publicului cu privire la eventuala colaborare cu Securitatea.

Hotărârea Curții de Apel București în cazul lui Mircea Dumitru nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs pe rolul Înaltei Curți.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cerea judecătorilor să constate calitatea de colaborator a academicianului Mircea Dumitru, după ce au primit de la SRI arhiva Centrului de Informare și Documentare a fostei poliții politice a regimului comunist.

Judecătoarea Alina Dumitrescu de la Secția a VIII-a Contencios a Curții de Apel București a respins ca inadmisibilă acțiunea CNSAS pe motiv că Mircea Dumitru nu s-ar încadra în rândul persoanelor cu privire la care publicul are dreptul să știe dacă au colaborat sau nu cu Securitatea:

• „Respinge excepția tardivității acțiunii ca neîntemeiată.
• Admite excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art.3 lit.y din OUG nr.24/2008.
• Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
• Cu recurs în 15 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București.
• Pronunțată azi 07.12.2023 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”, se arată în minuta CAB.

Din ce motiv a respins instanța acțiunea CNSAS

În motivele respingerii acțiunii, instanța face referire la prevederile aliniatului y al art. 3 din OUG nr.24/2008:

Art.3 Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:

y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

Mircea Dumitru a fost reevaluat și declarat de CNSAS colaborator al Securității după ce SRI a predat cercetătorilor, anul acesta, evidența Centrului de Informare și Documentare (CID) a Securității.

În 2017, Mircea Dumitru obținuse o adeverință din care reieșea că nu se poate reține calitatea de colaborator al fostei poliții politice, dar nu pentru că nu ar fi turnat, ci pentru că nu ar fi încălcat drepturile fundamentale ale celor despre care a dat note.

La momentul respectiv, Mircea Dumitru era ministru al Educației în cabinetul condus de Dacian Cioloș și fost rector al Universității București.

Pe cine ar fi „turnat” Mircea Dumitru la Securitate

Din cuprinsul documentului emis de CNSAS pe data de 04.07.2017 rezultă că Mircea Dumitru a semnat un angajament cu Securitatea și a fost „dirijat” de un securist, pe nume Danilevici, căruia i-a furnizat informații cu privire la un student din Chile aflat în România:

• „În baza notei de constatare DI/I/1781/19.10.2016, întocmită de Direcția de Specialitate din cadrul CNSAS, notă în care este prezentat un document nou și neprocesat, identificat în dosarul D 8833, respectiv un Proces verbal de predare-primire a rețelei informative încheiat la data de 29.09.1982 între lt.maj. Stoica Ioan și mr. Coliban Silvia, ambii din cadrul Inspectoratului de Securitate al Municipiului București.
• În acest proces verbal se consemnează: „(…) B. Colaboratori: (…) 2. Dumitru Mircea – 14.06.1960”.
• Potrivit documentelor, (…) domnul Dumitru Mircea a fost recrutat de Securitate în scopul încadrării informative a studenților din Facultatea de Filosofie din București și a semnat la data de 23.10.1980 un Angajament, olograf, fiindu-i atribuit numele conspirativ „Negulescu II”.
• La fila 5 din dosar se găsește o Notă de relații nedatată, olografă, în care domnul Dumitru Mircea a declarat: „Mă aflu în relații mai apropiate cu Ș.M., S.M., C.L.F., O.I.R.”
• La fila 9 a aceluiași dosar este arhivat un „Plan de dirijare a sursei Negulescu”, întocmit la data de 19.04.1984 de către cpt. Danilevici Dumitru din cadrul Securității Municipiului București, document în care se consemnează propunerea de folosire a sursei pe lângă studentul chilian V.O.D.M., în scopul realizării următoarelor sarcini:
• „1. Stabilirea relațiilor pe care și le-a creat în rândul studenților români și străini din cadrul facultății.
• 2. Poziția actuală a cetățeanului chilian față de politica partidului și (a) statului nostru, dacă și în prezent face comentarii negative la adresa țării noastre.
• În funcție de evoluția situației operative în caz, Negulescu va fi dirijat cu noi sarcini concrete”.
• Cpt. Danilevici Dumitru a întocmit și două Note de analiză privind pe colaboratorul Negulescu, în care a consemnat:
• „Până în prezent, Negulescu a avut un aport informativ scăzut, furnizând doar 5 note informative cu valoare pentru organele de Securitate” (nota datată 09.07.1983).
• „Pe perioada colaborării (Negulescu) a dat dovadă de solicitudine, furnizând informații utile muncii noastre” (nota datată 23.04.1986)
• Documentele citate în cuprinsul adeverinței nu fac referiri la activități sau atitudini „potrivnice regimului comunist”. De asemenea, din conținutul documentelor citate, nu rezultă că persoana verificată ar fi vizat „îngrădirea drepturilor și libertăților omului”.
• Astfel, persoanei verificate nu i se poate reține calitatea de colaborator al Securității”, se arată în adeverința CNSAS din 2017.