În ultimele secole, cafeaua a devenit o băutură de neînlocuit la nivel mondial, apreciată în întreaga lume pentru aroma sa bogată și efectul său revigorant. Cu toate acestea, puțini știu că primul român care a avut privilegiul de a degusta această băutură care te trezește dimineața a fost nimeni altul decât logofătul lui Bogdan Chiorul, fiul și urmașul la tron al lui Ștefan cel Mare, Ion Tăutu.
În anul 1504, Ion Tăutu a fost trimis într-o importantă misiune diplomatică la Constantinopol, centrul vieții politice și culturale al Imperiului Otoman. În timpul acestei călătorii, el nu a adus doar vești importante sau negocieri cruciale, ci a descoperit și o lume cu totul nouă de arome și ritualuri – lumea cafelei.
Primul român care a băut cafea este consemnat în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce, în legenda a zecea. „După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi trimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci…” menționează cronicarul.
„După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi triimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci. Şi aşè vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea viziriului pre măcat, şi n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgându-i cibotile, numai cu colţuni au fost încălţat. Şi dându-i cahfè, nu ştiè cum o va bè. Şi au încept a închina: „Să trăiască împăratul şi viziriul!”. Şi închinând, au sorbit felegeanul, ca altă băutură”, se menționează în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce.
După întoarcerea sa în Țara Românească, Ion Tăutu a adus cu el nu doar amintiri din Constantinopol, ci și tehnica rafinată de preparare. Astfel, cafeaua a ajuns pentru prima oară pe meleagurile românești, deschizând drumul pentru o tradiție care a evoluat de-a lungul secolelor.
Prima Cafenea din România, în București
Se pare că prima cafenea a fost deschisă în București, undeva în jurul anului 1667. În locul unde astăzi găsim Banca Națională a României, un otoman din armata sultanului, cunoscut prin părțile locului drept Kara Hamie, îmbia românii la o cafea turcească. Românii au preluat ideea și, mai târziu, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sursele istorice consemnează localul lui Gheorghe cafegiul, poziționat undeva în zona Batiștei.
În perioada modernă și până la jumătatea secolului XX, cafeaua a devenit un obicei social binecunoscut, fiind prezentă la orice adunare respectabilă. Românii au adoptat diverse tipuri de cafea, inclusiv „marghilomana,” numită după faimosul om politic Alexandru Marghiloman.
