Senatul a adoptat prelungirea până la 31 decembrie 2035 a interdicției privind achiziționarea, instalarea și utilizarea produselor și serviciilor software rusești în instituțiile publice. Președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean, susține că măsura este esențială pentru protejarea infrastructurii informatice a României.
Propunerea legislativă a fost votată luni, 26 octombrie, cu 104 voturi „pentru” și unul „împotrivă”, în contextul riscurilor de securitate cibernetică asociate războiului dintre Rusia și Ucraina.
Actul normativ vizează prelungirea restricțiilor prevăzute de Legea 354/2022, al căror termen inițial de aplicare urma să expire la 31 decembrie 2026.
Mircea Abrudean: „România nu își poate permite breșe de securitate”
Președintele Senatului a salutat adoptarea propunerii, subliniind importanța protejării sistemelor informatice ale statului împotriva amenințărilor cibernetice.
„Un pas important pentru securitatea cibernetică a României. Am adoptat în Plenul Senatului o măsură esențială pentru siguranța națională: prelungirea interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software rusești în instituțiile publice până la 31 decembrie 2035”, a transmis Mircea Abrudean pe Facebook.
Acesta a atras atenția că agresiunea Federației Ruse se manifestă inclusiv în mediul digital, iar România trebuie să își protejeze infrastructura critică.
„Pentru că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se poartă la fel de violent și în spațiul cibernetic. România nu își poate permite vulnerabilități tehnologice sau breșe de securitate în infrastructura critică. Securitatea națională nu este negociabilă, iar România trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană în combaterea tuturor formelor de agresiune hibridă”, a explicat Abrudean.
Propunerea legislativă merge la Camera Deputaților
Potrivit legislației în vigoare, identificarea produselor și serviciilor software vizate de restricții implică mai multe instituții, printre care Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Apărării Naționale (MApN).
La acest proces participă și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).
După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, forul decizional.
