În mediul rural, sistemul de returnare-garanție pare să fi atins o limită în dezvoltarea sa. Majoritatea comercianților din zonele rurale refuză să primească ambalaje și să plătească garanția, creând o situație complicată pentru gestionarea deșeurilor.
„Sistemul returnare-garanție pare că s-a oprit la o margine de sat. În mediul rural, majoritatea comercianților refuză să primească ambalaje și să plătească garanția”, a declarat un reporter ProTv care a investigat situația în jurul Brașovului. Din cele șase magazine sătești verificate, niciunul nu primește ambalaje și nu returnează garanția. Această situație se repetă oriunde te îndrepți.
Unul dintre comercianții intervievați a menționat problema preluării ambalajelor de către RETURO: „Spun că RETURO preia cu întârziere PET-urile, dozele și sticlele adunate de la clienți, iar ei nu au unde să le depoziteze.”
Cu toate acestea, există eforturi de îmbunătățire. Administratorul sistemului a afirmat: „Așa este, dar lucrurile se îmbunătățesc continuu”, având în plan trimiterea la reciclare a 65% din ambalajele care nu se mai pot utiliza.
Reporterul a întrebat o femeie din zonă unde ajung aceste ambalaje dacă magazinele nu le iau. Răspunsul a fost alarmant: „Pe lac! Pe canal. E plin de gunoaie!”
Există și cazuri de comercianți care au încercat să coopereze, dar au fost lăsați în impas deoarece nimeni nu a venit să ridice ambalajele. Proprietarul unui magazin a relatat: „Așa se duc la magazinele mari să putem să scăpăm de ele”.
Cu toate acestea, speranța nu este pierdută. Reprezentanții RETURO recunosc dificultățile și întârzierile, dar promit îmbunătățiri. Anca Marinescu, reprezentant RETURO, a spus: „Sigur că la început pot exista întârzieri și momente în care aceste ambalaje trebuie să fie depozitate”.
Eforturile de colectare și reciclare au început să dea roade. De la implementarea sistemului, rata de returnare a ambalajelor a crescut semnificativ, fiind de aproape 13% la plastic, 10,5% la metal și 7,3% la sticlă.
În ciuda provocărilor, unele comunități au observat efecte pozitive. Primarul comunei Râciu din Mureș a remarcat o scădere a deșeurilor aruncate pe marginea drumului: „Adunăm plastic. 2-3 tone se adunau lunar. Acum cantitatea a scăzut cu 20%”.
Cu toate acestea, logistica rămâne o problemă majoră. Un asemenea aparat de colectare costă în jur de 20.000 de euro, o sumă considerabilă pentru multe comunități. Soluția ar putea fi asocierea comercianților pentru achiziționarea și utilizarea în comun a unor astfel de aparate.
