Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat marți, în comuna Apele Vii din Dolj, că județul Dolj va beneficia de o creștere de 12% a suprafeței împădurite până în 2026, datorită fondurilor alocate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„După toate calculele, avem toate șansele să extindem suprafața împădurită a județului Dolj cu 12% până la finalul PNRR – 2026. Extinderea trebuie susținută cu împădurirea a 10.000 de hectare. Dacă astăzi vorbim deja de circa 2.000 de hectare de păduri noi în acest județ, targetul de 10.000 poate fi atins. Viața va deveni tot mai grea acolo unde nu există pădure. PNRR oferă un impuls semnificativ pentru extinderea suprafeței împădurite a României. Gândiți-vă că în ultimii 15 ani, aici, în Oltenia, au fost împădurite doar 7.000 de hectare. Acum, vom reuși să plantăm aproape 50% din această cifră în mai puțin de 6 luni. România are nevoie de acest ritm accelerat al împăduririlor”, a subliniat ministrul.
Mircea Fechet a participat la ceremonia de inaugurare a primei păduri din nisipurile Olteniei, finanțată prin PNRR. Pădurea de 70 de hectare, situată în localitatea Apele Vii, județul Dolj, va fi înființată printr-un proiect în valoare de 2,3 milioane de euro. Proiectul vizează plantarea a peste 350.000 de puieți de salcâm, dud și ulm de Turkestan, având ca scop stabilizarea solurilor nisipoase din zonă.
La evenimentul de plantare au participat peste 200 de reprezentanți silvici, marcând începutul acțiunii de plantare a primei păduri din Oltenia, finanțată din fondurile PNRR. Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii” este responsabil de înființarea pădurii la Apele Vii, având programată și plantarea unui perimetru de 100 de hectare în localitatea Mârșani în această toamnă, tot cu finanțare din PNRR.
Potrivit Strategiei de dezvoltare a Doljului, problema deșertificării, aridizării, uscării anormale a arborilor și invaziei bolilor și dăunătorilor a crescut în județul Dolj, care este considerată cea mai expusă zonă din România la fenomenul deșertificării. Acest fenomen este amplificat de tăierea pădurilor și a perdelelor forestiere. Doljul are un grad de împădurire de aproximativ trei ori mai mic decât media națională, iar miile de hectare de dune de nisip amenință terenurile fertile în fiecare zi.
