Criza masivă pe piața forței de muncă determină guvernanții să recurgă la măsuri financiare din bugetul public. Pentru a încuraja integrarea tinerilor în câmpul muncii, Ministerul Muncii intenționează să ofere o serie de stimulente financiare.
În lumina crizei actuale a forței de muncă din România, care afectează în special segmentul tinerilor, Ministerul Muncii propune o serie de inițiative menite să sprijine integrarea acestora pe piața muncii. Astfel, se anunță acordarea unui stimulent în valoare de 1.000 de lei pentru tinerii șomeri care reușesc să se angajeze și care nu beneficiază de indemnizație de șomaj.
De asemenea, Ministerul Muncii va acorda o primă de inserție în valoare de 1.794 de lei pentru absolvenții din evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) care reușesc să se angajeze în termen de 60 de zile de la absolvire. Această primă va fi acordată în două tranșe, jumătate la momentul angajării și cealaltă jumătate după 12 luni.
În ceea ce privește stimulentele pentru mobilitate, acestea includ:
- o primă de încadrare în valoare maximă de 55 de lei pe zi, pentru o perioadă de 12 luni, destinate tinerilor care se angajează la o distanță mai mare de 15 km de domiciliul lor;
- o primă de instalare în valoare de 12.500 de lei pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru a accepta un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliul lor;
- o primă de relocare în valoare de 900 de lei pe lună, pe o perioadă de 36 de luni, pentru a acoperi 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei lunar, pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru a accepta un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliul lor.
Aceste măsuri vin într-un moment în care România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de tineri NEET (tineri care nu sunt în educație, angajare sau formare) din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, mai mult de o zecime (11,7%) dintre tinerii din UE nu sunt ocupați, în educație sau în formare, însă proporția acestora variază între statele membre, cu România înregistrând cea mai mare rată, de 19,8%.
